STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA - de Alexandru Machiu
Bună ziua, mă numesc Alex si primul obiectiv pe care vi-l vom prezenta este Statuia lui Alexandru Ioan Cuza.
Statuia impunătoare salută cu mândrie trecătorii aflaţi dese ori în neştire în legătură cu Unirea Principatelor Române şi totodată locul unde s-a jucat prima oară Hora Unirii.
Uitarea așternută peste amintirea primului domnitor al țării, Alexandru Ioan Cuza, ales prin voința poporului, și detronat de Locotenența domnească în februarie 1866, avea să înceteze în anul 1903, când istoricul A.D.Xenopol scotea de sub teascuri cartea "Domnia lui Cuza Vodă", iar la Iași se alcătuita un comitet hotărât să-i ridice eroului uitat, o statuie, prin subscripții publice. În vara anului 1910 ieșenii aflau cu emoție că statuia comandată vestitului sculptor Florentin RaffaeloRomanelli a și sosit în gara Iași.
Toate bune și frumoase,numai că opozanții - animați de politicienii conservatori - țineau morțiș să așeze statuia în Piața Unirii, săvârșită între 1896 -1900. Neclintit, primarulde partea căruia trecuse și Comitetul statuii nici nu voia să audă de schimbare, socotind Piața Nouă mai potrivită. Motiva că se afla în fața Primăriei instalată în palatul Cantacuzino și era aproape de casele Stoianovici - unde susținea el - locuise colonelul Cuza în noaptea de 3 ianuarie 1859 când fusese propus pentru. Ca totdeauna, în astfel de pricini, jurnalele erau pline de păreri pro și contra, sporind zâzania. Fiindcă neînțelegerea se transformase în ciorovăială electorală a celor două partide guvernamentale: liberalii de la putere și conservatorii din opoziție pe străzi, în locante și-n gazete, statuia devenise subiectul principal al discuțiilor și se încrucișau floretele.