INTERVIU OVIDIU VASILE

Venind la teatru doar pentru a vedea spectacolul ,,O scrisoare pierdută”, Ovidiu Vasile nu a mai plecat. Încântat de atmosfera din grupul de voluntari, și-a dorit să facă parte din această familie. Acum 5 ani, s-a alăturat primilor voluntari ai Teatrului „George Ciprian” și nu a regretat nicio secundă această decizie.

A crescut, s-a maturizat, iar astăzi este voluntar în cadrul unui spital, dorindu-și să devină cadru medical. Ovidiu ne-a povestit mai multe despre experiențele lui și despre visurile sale. Haideți să-l descoperim împreună!

Reporter voluntar: Știu că ai fost voluntar al Teatrului „George Ciprian” încă din 2019. Cum ai descoperit acest voluntariat și ce te-a determinat să te înscrii?

Ovidiu Vasile: Sincer, piesa mea de teatru preferată era „O scrisoare pierdută”. Am vrut să o văd pusă în scenă, mi-am luat bilet și am ajuns în fața teatrului cu o oră mai devreme. Acolo erau voluntarii adunați, făcându-și planuri despre unde vor sta la „posturi”. Eu stăteam retras, pe telefon, iar ei au început să vorbească cu mine. M- am simțit atât de bine în preajma acestor oameni minunați, încât am realizat că vreau să fac și eu parte din această echipă frumoasă. Am întrebat cum aș putea să mă înscriu și m-au îndrumat către doamna Georgiana, o persoană care s-a dovedit a fi nu doar un angajat al teatrului, ci și un prieten de încredere, cu care poți discuta orice fără a fi judecat! Echipa de voluntari nu este doar un grup de oameni, ci o a doua familie.

Reporter voluntar: Cum a fost experiența ta ca voluntar? Ne poți povesti o întâmplare de care îți aduci aminte cu drag?

Ovidiu Vasile: Am avut multe momente frumoase ca voluntar la teatru, dar de unul îmi aduc aminte ca și cum ar fi fost ieri. Eram pe scena exterioară a teatrului, când acesta a achiziționat o boxă pentru un spectacol stradal din cadrul Festivalului „Săptămâna Teatrului Tânăr”. Ne-am bucurat atât de mult de acea boxă, încât am început să punem muzică și să ne distrăm dansând și făcând karaoke. Cine prindea microfonul (de cele mai multe ori eu) punea ce melodii dorea. Îmi aduc aminte că un prieten a început să cânte „Ploaia” de Cargo și, în acel moment, chiar a început să plouă! Nu știu dacă altcineva va înțelege, dar noi toți dansam în ploaie (mai puțin boxa, care era pusă bine la adăpost). Aș repeta această experiență oricând!

Reporter voluntar: Ai mai fost la teatru de când ți-ai încheiat activitatea de voluntar? Dacă da, ce stări ți-a creat?

Ovidiu Vasile: Da, am mai avut ocazia să merg la teatru și nu doar pentru spectacole, ci și pentru a-mi vedea prietenii, pentru că știu sigur că acolo îi găsesc. În legătură cu stările pe care mi le creează teatrul, când merg acolo mă simt ca acasă: armonie, înțelegere și nu doar atât! Acolo am învățat să fiu eu însumi, să scap de frica de a vorbi în public și că părerea mea contează. Am scăpat de toate inhibițiile, pe scurt. E un loc în care voi merge mereu cu mult drag.

Reporter voluntar: În prezent lucrezi în industria alimentară. Ce te-a determinat să alegi acest domeniu? Te-a pasionat încă din adolescență?

Ovidiu Vasile: Sincer, nu m-a pasionat din adolescență. Doar aveam nevoie de un loc de muncă pentru a-mi plăti studiile. Cu timpul, a început să-mi placă ceea ce fac la locul de muncă, dar parcă este mai frumos să-ți urmezi visul și să lucrezi „într-un halat alb”.

Reporter voluntar: Mi-ai spus că ai continuat activitățile de voluntariat, dar acum în cadrul unui spital. Ce faci exact acolo? Ne poți descrie activitatea ta?

Ovidiu Vasile: Da, am continuat voluntariatul în cadrul spitalului pentru că am ales o meserie revoluționară și de viitor. Mai exact, preiau din atribuțiile personalului medical de pe secția de recuperare. Am ajuns să fiu solicitat de pacienți, pentru că în urma voluntariatului la teatru am învățat că problemele personale se lasă acasă și că trebuie mereu să știi să-i asculți pe ceilalți. Pentru un om în suferință, orice strop de fericire și o vorbă bună contează mult.

Reporter voluntar: Îmi dau seama că ai multă responsabilitate la spital. S-a schimbat ceva la tine prin acest voluntariat?

Ovidiu Vasile: Oho, și încă multe s-au schimbat. În orice loc de muncă se pot schimba multe lucruri. Dar aici am învățat să-mi prețuiesc sănătatea, căci e cel mai important! Am învățat să ascult oamenii și, crede-mă, am văzut persoane, poate și mai tinere decât mine, plângând de durere și suferință. Am înțeles că în acest domeniu trebuie să dăm tot ce avem mai bun și că nu putem să ne prezentăm în fața unui om aflat în suferință cu problemele noastre personale. Nu trebuie să ne vadă deprimați, pentru că fără să vrem, le inducem nesiguranță. Deci da, m-am schimbat în gândire și în ceea ce fac și ceea ce sunt acum.

Reporter voluntar: Care sunt planurile tale de viitor? Ce ți-ai dori să faci?

Ovidiu Vasile: Mi-am propus ca, în viitorul apropiat, să trec de la stagiul de voluntar în domeniul medical la cadru medical în sistemul MApN. Cu puțin noroc și multă muncă, sper să ajung acolo unde mi-am propus!

Reporter voluntar: Andreea Iordache

Design: Ștefania Carpen