
Te-ai întrebat vreodată prin ce trăiri și emoții trece un voluntar? Cum pasiunea pentru a fi parte a ceva, le trece prin vene și se bucură de fiecare moment al acestuia în cadrul Teatrului ,,George Ciprian”, unde găsiți o uimitoare familie formată nu prin arborele genealogic, ci prin iubirea pentru arta ce îi leagă.
Astăzi tragem cortina și o punem sub lumina reflectoarelor pe draga noastră prietenă, Ingrid Isăcilă, una dintre cele mai vechi voluntare, o fată sociabilă și interesantă ce are multe de arătat. Luați-vă snackuri și răcoritoare pentru că urmează să citiți ceva foarte captivant.
Reporter voluntar: Cine este Ingrid Isăcilă?
Ingrid Isăcilă: E încă persoana pe care încerc să o descopăr .
Reporter voluntar: Ce te-a făcut să te alături echipei de voluntari a teatrului ?
Ingrid Isăcilă: Iubirea pentru artă si pasiunea mea foarte mare pentru comunicare, pentru că mereu mi-a plăcut să lucrez cu alți oameni, să fac voluntariat si să lucrez cât de mult pot în domeniul artei, indiferent de ce tip ar fi, în ce context ar fi și ce ar presupune.
Reporter Voluntar: Care sunt din perspectiva ta calitățile forte pentru a fi un voluntar devotat?
I. I. : În opinia mea cel mai important lucru este să fii dispus să lucrezi in echipă, asta pentru că trebuie să fii o persoană sociabilă și să poți colabora cu ceilalți voluntari.
În al doilea rând să accepți critica și să lucrezi la ceea ce nu e neapărat ok cu modul tău de lucru, să transformi orice tip de critică în critică constructivă .
Și în al 3-lea rând cred că este foarte important sa fii o persoană versatilă deoarece în cadrul Teatrului "George Ciprian" întâlnești tot felul de oameni cu tot felul de povești si mentalități prin urmare ar trebuii să știi să relaționezi cu orice tip de om si să funcționezi pe baza fiecăruia.
R. V. : Cum crezi că te-a schimbat voluntariatul în cadrul teatrului George Ciprian ?
I. I. : M-a ajutat foarte mult cu încrederea in sine și m-a ajutat să devin o persoană comunicativă și mult mai extrovertită. Înainte să devin voluntară la Teatrul "George Ciprian" eram o persoană extraordinar de introvertită care ura socializarea, care ura munca, mai ales cea în echipă și nu voia nici în ruptul capului să asculte de ceilalți.Odată ce am putut să fac parte din comunitatea asta și din echipa teatrului automat m-am dezvoltat foarte mult din punct de vedere social și m-a ajutat enorm să mă iubesc pe mine, să descopăr ce tip de oameni îmi plac, cu ce tip de oameni pot relaționa cel mai bine, să ma ajute să iau critica ca fiind constructivă.
R. V. : Consideri ca a fi voluntar în cadrul teatrului George Ciprian îți va influența viitorul în lumea teatrală ?
I. I. : Îmi place să cred că teatrul este cea mai organică și de impact formă de artă dintre toate, asta pentru că și studiez actoria și asupra mea are un impact mult mai evident decât oricare altă artă, mai ales că odată ce iei contact cu lumea artei teatrale nu mai poți scăpa de asta, e cea ce îți intră în personalitate, vocabular și ceva ce îți influențează radical viața și e ceva de care nu poți scăpa vreodată.
Asta pentru că dacă nu aș fi început să fiu voluntară a teatrului George Ciprian în urmă cu câțiva ani, când aveam doar 12 ani, nu aș fi ales să urmez studii în domeniul artei teatrale și în domeniul actoriei și poate viața mea ar fi decurs total diferit. Am de ceva ani visul de a face regie de teatru iar toate astea se datorează strict voluntariatului la teatrul George Ciprian. Mai ales că am avut oportunitatea de a cunoaște o multitudine de regizori, actori și scenografi, să particip la tot soiul de ateliere de jurnalism, de costume, de scenografie, de actorie etc. Sunt lucruri care mi-au deschis foarte multe orizonturi și care m-au ajutat foarte mult să evoluez și să nu ajung să stagnez, m-au ajutat să devin o persoană mult mai versatilă și cu mult mai multă curiozitate și informații în oricare alt domeniu.
Reporter voluntar: Oana Săulescu
Machetă: Ștefania Carpe
Fotografii: Ingrid Isăcilă





