INTERVIU ANDREEA IORDACHE

De la spectacol la spectacol, ea se bucura tot mai mult de prezența actorilor și voluntarilor, de experiențe noi și de momente de neuitat.

Ni s-a deschis și ne-a ilustrat viziunea ei, dar de data aceasta nu doar prin fotografii.

Reporter Voluntar: Cine este Andreea Iordache? Ce ne poți dezvălui despre tine?

Andreea Iordache: Sunt o persoană deschisă și-mi doresc mereu să-i ajut pe cei din jurul meu. Îmi place să călătoresc, să vizitez locuri noi și să fotografiez tot ceea ce văd. Fotografia pentru mie este un mod de a mă exprima. Sunt o fire vulcanică în general, cine mă cunoaște știe asta foarte bine . Îmi place să mă implic în diferite voluntariate și să fiu de ajutor cu tot ceea ce pot.

Reporter Voluntar: O pasiune importantă pentru tine este fotografia. Cum ai descoperit această pasiune?

Andreea Iordache: Pasiunea pentru fotografie am descoperit-o cu câțiva ani în urmă când mi-am rugat părinții să-mi cumpere un aparat foto de Crăciun. Desigur că, fiind un copil, am renunțat repede văzând că nu-mi iese nimic. Fix acum un an am fost cu prietenii mei într-o excursie la Brașov. Doi dintre ei aveau aparate de fotografiat și le-am împrumutat și eu puțin pentru a face câteva poze. Mi-am dat seama că-mi doresc și eu să am un aparat foto cu mine mereu, să surprind orice moment. Le-am spus părinților mei (iar) că-mi doresc să revin la această pasiune, așa că m-au susținut și o săptămână mai târziu mi-am cumpărat un aparat. Am început să ies săptămânal cu o prietenă să facem street photography, după urmând fotografia teatrală și de concert. Am avut noroc să am atâtea persoane în jurul meu care să mă susțină și care să mă învețe tot ce știu acum. Nu cred că aș mai putea trăi fără fotografie.

Reporter Voluntar: Organizată și mai mereu implicată, consideri că te-a dezvoltat în vreun fel funcția de secretar, pe care o ocupi?

Andreea Iordache: Am acceptat cu bucurie să fiu secretar al voluntarilor, să fac și să organizez documente. Sunt responsabilă de când mă știu, întotdeauna mi-a plăcut partea de organizare. Funcția de secretar mi-a oferit mai multe atribuții, mă ajută să-mi ocup timpul liber și să mă simt de ajutor. Îmi place ceea ce fac și mă bucur că am oportunitatea să învăț lucruri noi care știu că mă vor ajuta pe viitor.

Reporter Voluntar: Ce planuri ai pregătite pentru viitor? Unde te-ai vedea în câțiva ani și în ce măsură în legătură cu teatrul?

Andreea Iordache: Sincer, chiar nu am un răspuns la această întrebare, dar m-ai pus pe gânduri. Poate că peste jumătate de an voi ști să-ți răspund. Momentan îmi doresc să profit de timpul pe care-l am și să-mi dezvolt și mai mult pasiunea pentru fotografie. Vreau să descopăr ceea ce-mi doresc să fac cu adevărat pe viitor, dar sunt sigură că teatrul nu va dispărea din viața mea, chiar dacă voi ajunge să merg doar ca un simplu spectator, cine știe.

Reporter Voluntar: Care a fost un moment semnificativ pentru tine din cadrul acestui voluntariat? Ce ai vrea sa retrăiești dacă ai avea ocazia?

Andreea Iordache: Wow, foarte greu să răspund la această întrebare. De fiecare dată când merg la teatru parcă mi se creează un nou moment favorit. Fiecare întâlnire cu voluntarii, fiecare discuție, fiecare glumă a rămas în amintirea mea. Îmi amintesc cu drag, desigur, momentele de după spectacole când așteptăm să iasă actorii la poze și la autografe. Oricât de obosiți ar fi, aceștia stau pentru fiecare voluntar în parte. Mi se pare incredibil să am oportunitatea să stau față în față cu aceste persoane. Acum că mi-am amintit, unul dintre cele mai semnificative momente a fost în ziua în care am luat un interviu video cu actorul Adrian Păduraru. Nici nu vă puteți închipui câte emoții am avut până am ajuns să vorbesc cu dumnealui. Au fost niște sentimente de nedescris.

Reporter Voluntar: Ce sfaturi le-ai oferi celor care vor sa se apropie de ceea ce înseamnă teatrul? Te consideri norocoasă că ești voluntară?

Andreea Iordache: Nici nu mi-am dat seama cât de norocoasă sunt să fac parte din acest voluntariat, din această familie până când o perioadă mai lungă de timp nu am fost la teatru. Simțeam că-mi lipsește ceva, că ceva nu este în regulă. Teatrul este pentru mine ca o gură de aer proaspăt, unde mereu mă simt bine, unde pot face poze și unde creez foarte multe amintiri frumoase. Până să ajung voluntar aici, nu aveam nicio legătură cu teatrul, nu-mi trecea prin cap că mă pot apropia așa mult de această artă. Rămăsesem cu percepția învechită că teatrul este pentru oamenii mai în vârstă, nu și pentru adolescenți, dar am greșit complet. Așa că, veniți la teatru, schimbați-vă perspectiva asupra lucrurilor!

Reporter Voluntar: Mădălina Negru

Machetă: Ștefania Carpen

Material foto: Andreea Iordache