Interviu Andreea Iordache
Întotdeauna cu un pas mai aproape de voluntarii teatrului, Andreea Iordache a demonstrat faptul că odată ce există pasiune și dedicare, nimic nu te mai poate opri din a atinge un obiectiv. Nelipsită la spectacile, fie în rolul de voluntar, fie în acela de fotograf, ea este punctul de reper al fiecărui voluntar atunci când intervine câte o problemă sau o dilemă. Fondatoare a revistei voluntarilor ,,Art Activ”, dar și coordonatoare a paginilor de social media, Andreea ne povestește despre planurile ei de viitor și despre cum teatrul și fotografia vor rămâne mereu o parte din viața ei:
Reporter voluntar: Ești studentă la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică, specializarea inginerie economică industrială în cadrul Universității Politehnica București. Care este motivul pentru care ai continuat să fii voluntară a teatrului?
Andreea Iordache: Pe parcursul liceului teatrul a devenit locul meu de suflet. Mi se pare imposibil să mă rup de un loc care are atât de multă însemnătate pentru mine. Chiar dacă nu mai pot fi prezentă atât de des la voluntariat, de fiecare dată când vin în Buzău trec și pe la teatru chiar dacă nu este vreun eveniment. Mă întorc pentru persoanele de acolo care mă primesc de fiecare dată cu multă căldură. Mă încarc mereu cu energie după orice vizită la teatru.
Reporter voluntar: Ești una dintre persoanele care au fondat revista Art Activ, revista anuală realizată integral de voluntari. De unde ți-a venit ideea, cum ai reușit să coordonezi voluntarii pentru a realiza acest lucru și cum vezi această revistă în viitor?
Andreea Iordache: Ideea ne-a venit random mie și uneia dintre cele mai apropiate prietene ale mele, Ștef, care este și ea voluntară la teatru. Eu mă pricep la partea de redacție și coordonare de voluntari, iar Ștef la grafică. Cred că este combo-ul perfect. Astfel că, ne-am dus la coordonatoarea noastră, Georgiana, și i-am propus ideea. Ne-a întrebat dacă suntem complet sigure de acest proiect și ne-a avertizat că, odată ce începem, nu mai există cale de întoarcere. Ne-a susținut, iar în Festivalul ,,Buzău Iubește Teatru” din 2023 a apărut și prima ediție. Cred că experiențele din timpul spectacolelor și implicarea mea în paginile de social-media ale voluntarilor m-au făcut să-mi fie mult mai ușor să coordonez oamenii pentru revistă. Important este să ai un plan bine stabilit pentru ceea ce vrei să realizezi, iar apoi să repartizezi fiecărei persoane sarcinile potrivite. Sper ca voluntarii să continue cu realizarea acestei reviste și peste ani pentru că este o muncă frumoasă și demonstrează implicarea noastră în acest voluntariat. Sunt mândră de ceea ce am reușit și sincer îți zic, când răsfoiesc edițiile anterioare simt o bucurie imensă deoarece ideea noastră s-a materializat.
Reporter voluntar: Ai candidat și ai fost aleasă secretara voluntarilor. Ce ne poți spune despre această experiență? Cum ai reușit sa îmbini această responsabilitate cu liceul?
Andreea Iordache: Postul de secretar m-a ajutat foarte mult să fac ceva ce îmi place. Chiar și la școală sau liceu îmi plăcea să mă ocup cu strânsul documentelor sau cu întocmitul listelor dacă era cazul. Secretariatul la teatru mi-a dat oportunitatea să fac constant genul acesta de lucruri. În general, după liceu mergeam la teatru de 2-3 ori pe săptămână (sau de câte ori era cazul) pentru a fi cu documentele la zi. Se ivea mereu câte ceva de făcut: de la înregistrarea de contracte, emiterea de adeverințe de voluntariat până la contorizarea prezențelor în urma evenimentelor avute. Îmi pare rău că pe parcursul clasei a XII-a n-am mai reușit să continui cu acest ,,job,,, dar prioritate a avut învățatul. Este foarte greu să predai ștacheta când faci ceva cu foarte multă plăcere, dar asta este, acesta este mersul lucrurilor.
Reporter voluntar: Ai participat la numeroase spectacole de teatru de-a lungul anilor în care ai fost voluntară. Care este spectacolul care te-a impresionat cel mai mult și de ce?
Andreea Iordache: Este un spectacol din primul festival la care am participat ca voluntară, ,,Opera de trei parale”. A fost un musical extraordinar, pe care aș vrea să-l revăd. Sper să am ocazia să merg în București să-l văd, dar se epuizează foarte repede biletele, este sold-out mereu. Cred că acest spectacol mi-a rămas imprimat în minte deoarece a fost primul musical pe care l-am văzut și a fost foarte bun. Nu mi-am dat seama când au trecut cele trei ore de spectacol pentru că fiecare melodie și fiecare scenă mă țineau atentă și implicată. Am stat în primul rând și am făcut fotografii în timpul spectacolului. Privind pozele și acum, îmi amintesc fiecare scenă și emoțiile pe care le-am simțit atunci. Costumele și machiajele actorilor, pline de culoare, mi-au făcut munca de fotograf și mai plăcută.
Reporter voluntar: Colectivul de voluntari ți-a devenit ca o familie. Cum crezi ca ar fi fost viața ta dacă nu ai fi ales să fii voluntară la teatru și care este un moment emoționant, dar amuzant în timpul petrecut la teatru?
Andreea Iordache: Cred că aș fi fost o persoană cu prea mult timp liber care nu avea unde să-și canalizeze energia. În general îmi place să fiu ocupată, să am câte ceva de făcut. Teatrul a apărut la momentul potrivit pentru mine și mi-a oferit aceste oportunități. Îmi amintesc și acum conferința de presă pentru spectacolul ,,Zeul Măcelului”. Trebuia să le luăm interviuri actorilor după terminarea evenimentului, iar eu îl aveam pe Denis Hanganu, o persoană pe care o apreciam foarte mult. Am intrat într-un birou pentru a putea fi liniște pentru a-i lua interviul, iar în timpul acesta restul voluntarelor stăteau cu urechile lipite de ușă pentru a asculta conversația. Probabil vă întrebați de ce, dar cine nu-l place pe Denis e întrebarea mai bună :))). La final când am ieșit toată lumea făcea glume pe seama mea pentru că mă cunoșteau și și-au dat seama câte emoții am avut.
Reporter voluntar: Ești activ implicată în comunitate. La ce alte activități extracuriculare ai participat și cum consideri că acestea te-au ajutat?
Andreea Iordache: Baza mi-am clădit-o la teatru și cred că tot ce am învățat acolo am aplicat în celelalte voluntariate în care m-am implicat. Am fost voluntară și la Biblioteca Județeană ,,Vasile Voiculescu” și la BIAF. De anul trecut am intrat în staff-ul festivalului BIAF și m-am bucurat enorm de oportunitatea primită. Din 100 și ceva de voluntari la acest festival, m-au ales pe mine să fac parte din echipa de organizare. Îți dai seama că asta a fost încă o confirmare a muncii mele. Rolul din staff a venit cu mai multă responsabilitate: am ajutat la organizarea evenimentelor, la coordonarea voluntarilor și la comunicarea cu artiștii și invitații. Cred că din fiecare activitate am învățat câte ceva nou, care m-a ajutat să mă dezvolt și mai mult. Lucrând cu multe tipologii de oameni, am învățat cum să-i abordez în anumite situații și cum să mă adaptez la modul lor de a lucra. Este important să știi cum să vorbești cu fiecare om în parte pentru ca lucrurile să poată să meargă într-o direcție bună. Tind să cred că am devenit și mai extrovertită și mi-a dispărut din teama de a vorbi cu oameni pe care nu-i cunosc. A fost un pas mare pentru mine și mi-a dat și mai mult curaj să mă implic în proiecte de o amploare mai mare.
Reporter voluntar: Care este planul tău pentru viitor și cât de mult timp de acum încolo te vezi voluntară a teatrului?
Andreea Iordache: Momentan nici eu nu știu exact care-mi va fi drumul deoarece sunt abia primul an la facultate, dar mi-aș dori să lucrez în domeniul pe care-l studiez și part-time să fiu fotografă la diferite evenimente pentru că nu vreau să dispară din viața mea această pasiune. Îți dai seama că-mi doresc să vin la teatru cât de mult pot, mai ales că pot ajuta și de la distanță prin coordonarea paginilor de social-media. Măcar până la finalul facultății doresc să dau înapoi măcar jumătate din cât mi s-a oferit în această experiență, și de ce nu, chiar și după aceea.
Reporter voluntar: Care este sfatul tău pentru următoarele generații de voluntari?
Andreea Iordache: Voluntariatul la teatru înseamnă să pui suflet în fiecare gest, oricât de mic. Munca voastră, chiar și în cele mai mici detalii, contribuie la magia care ajunge la public. Rămâneți curioși, învățați din fiecare spectacol și de la fiecare om din jurul vostru. Aici, fiecare zâmbet și fiecare efort devin parte dintr-o poveste mai mare decât voi. Implicați-vă și dați-vă voie să vă dezvoltați și să spuneți da provocărilor. Teatrul este un loc care vă poate învăța foarte multe dacă vă doriți și voi. Vă poate deschide multe uși și de ce nu, ca în cazul multor voluntari din primele generații vă poate ajuta să vă dați seama ce vă doriți în viitor. Cred că adeverința de voluntariat pe care vi-o oferă teatrul este cel mai neimportant lucru din toată experiența aceasta. Eu voi fi mereu recunoscătoare acestui loc și persoanelor din jur cu care am creat atât de multe amintiri și lucruri minunate. Fiți prezenți cu inima deschisă!
Reporter voluntar: Mădălina Negru
Design: Mădălina Negru





