INTERVIU ALINA TĂRCAN

Nevoia de a socializa după pandemie a adus-o la teatru, loc în care s-a simțit încă din prima clipă ca acasă. Dornică de a evolua, prin implicarea în cât mai multe activități, este o persoană dedicată ce nu încetează să se implice în cadrul proiectelor de la Teatrul ,,George Ciprian”, încă din 2021, când s-a alăturat echipei de voluntari. Mai multe despre Alina Tărcan și impactul voluntariatul, ne spune în cele ce urmează.

Reporter voluntar: Cum ai descoperit acest voluntariat și ce te-a atras către el?

Alina Tărcan: Dacă nu mă înșel, prima dată când am auzit de voluntariatul la Teatrul ,,George Ciprian”, a fost într-o perioadă în care toți adolescenții căutau cu disperare metode de socializare după pandemie și mulți ne-am găsit refugiul în activități cu cât mai multă interacțiune cu oamenii, lucru ce era greu la început pentru că am stat în casă din cauza pandemiei și ne lua mai mult să ne acomodăm cu ideea de a fi într-un colectiv, care nu era restrâns pe un ecran. Odată ce am mers la primul, după la al doilea și tot așa, am devenit cumva un grup constant ce mergeam la toate activitățile din oraș și ne împărtășeam opinii, experiențe și chiar ne încurajam la cât mai multe activități.

Reporter voluntar: Care consideri că a fost momentul în care te-ai atașat de voluntariat?

Alina Tărcan: Am ajuns în acest voluntariat în timpul festivalului ,,Săptămâna Teatrului Tânăr” și ni s-a propus ca activitate de promovare un flashmob. Cred că, venind destul de des la repetiții și intrând în febra de dinainte de festival, am legat prietenii foarte ușor. Momentul când am simțit că sunt foarte atașată, a fost după primul flashmob oficial, filmat la televizor și tot pachetul, pentru că odată ce terminasem cu emoțiile ne simțeam deja în largul nostru și deja devenise un mediu chiar familial.

Reporter voluntar: Consideri că experiența pe care ai avut-o aici, la teatru, va avea un impact pozitiv asupra vieții tale în viitor?

Alina Tărcan: Unul dintre motivele pentru care am pornit pe acest drum a fost să îmi deschid și alte orizonturi în legătură cu ce aș putea face pe viitor și pentru a mă dezvolta ca și caracter. Poate că, într-adevăr a fost un gând că mi-ar plăcea să nu mai ies niciodată pe porțile teatrului pentru că aș rămâne acolo pe o perioadă greu de determinat, dar chiar dacă nu voi urma o cale apropiată de acest domeniu, deși mi-ar plăcea, voi duce cu mine toate beneficiile pe care mi le-a adus acest voluntariat, toate experiențele, atât bune cât și mai puțin plăcute, care mi-au oferit șansa de a mă dezvolta ca persoană.

Reporter voluntar: Ai anumite pasiuni care sunt interesante și demne de povestit?

Alina Tărcan: Din nefericire, trebuie să recunosc că pentru cei familiarizați cu voluntariatul nu va fi interesant să spun că aceasta este pasiunea mea cea mai mare. Deși, ori de câte ori prind ocazia și pe oricine cu disponibilitate să mă asculte, poveștile privind activitățile pe care eu le desfășor la voluntariat par uneori că nu au sfârșit, însă mă bucur că nu plictisesc oamenii din jur, mulțumită diversității acestora.

Reporter voluntar: Pe lângă teatru, știm că te implici și în foarte multe activități extracurriculare din cadrul liceului în care studiezi. Cum reușești să le îmbini?

Alina Tărcan: La început, anii trecuți, îmi era mult mai ușor într-adevăr, profesorii erau foarte înțelegători și mă sprijineau să îmi dedic într-o măsura ce-mi permitea să mă concentrez în continuare și la ore, să mă pregătesc pentru acestea. Acum, în schimb, am început să simt cumva că nu mai pot ajunge la fiecare activitate din cauza altor priorități, lucru pe care îl consider regretabil deoarece nimic nu se compară cu călcatul tricoului de voluntar înainte de a pleca de acasă seara înainte de un spectacol.

Reporter voluntar: Ai făcut parte dintr-un proiect în care ai fost ambasador anti-bully? Cum ai ajuns la acest proiect și cu ce lecții crezi că ai plecat?

Alina Tărcan: Aș vrea să vorbesc mai mult despre acest proiect deoarece a fost o oportunitate extraordinară și încurajez pe oricine are aceasta ocazie să profite de ea. Însă cred că nu pot să exprim așa cum ar trebui valoarea acestui proiect deoarece am colegi foarte implicați ce ar vorbi cu o pasiune copleșitoare de acesta și să dezvolte mai mult decât aș putea eu această conversație. Pot spune, în schimb, că este o experiență de neratat în portofoliul activităților desfășurate pe parcursul vieții de liceu.

Reporter voluntar: Ce sfaturi ai pentru persoanele care își doresc să devină voluntari în cadrul Teatrului ,,George Ciprian”?

Alina Tărcan: Să nu renunțați, vorbind despre orice etapă, deoarece vor avea parte uneori de îndoieli, de suișuri și de coborâșuri. Poate că nu veți avea mereu timp, sau poate nu veți vrea să vă simțiți singuri dacă nu vin prietenii cu voi, dar pentru aceasta trebuie să știți că aveți siguranța că de oricâte ori veți putea să ajungeți în incinta Teatrului ,,George Ciprian” , veți avea mereu parte de o atmosferă caldă, amuzantă și primitoare, în care veți simți sentimente de apartenență și de includere la orice pas și dacă pot adăugă, este locul în care nu vă veți putea plictisi niciodată.

Reporteri voluntari: Andreea Manea, Corina Stoica

Machetă: Mădălina Negru

Material foto: Alina Tărcan, Ioana Gioabă, Andrei Oană