STRADA DEMOCRAȚIEI - de Ioana Metescu
Din punctul meu de vedere, Str. Democratiei, deși nu este una din cele mai cunoscute străzi ale orașului nostru, poate fi încadrată printre cele mai frumoase, ținând cont atât de arhitectura multor case ce atrag atenția trecătorilor cât și de grădinile ce-i oferă un plus de culoare.
Cum eu am copilărit în această zonă, am avut prilejul să o cunosc în detaliu. Situată în apropierea cartierului 23 August și cale de trecere între două străzi principale, a fost sigur parcursă cel puțin o dată de un buzoian și, bineînțeles, de o mică fetiță ce mergea la grădi și după, mai târziu, la școală pe același drum. Întrebarea e, totuș,i de ce a devenit acest drum aşa de important pentru ea?
Ei bine, răspunsul poate fi puțin neașteptat, dar adevărul e că din cauza unei pisici ce se afla mereu în același loc în fiecare zi. Când eram mică, mereu când treceam pe acolo ziceam că e strada mea preferată pentru că întotdeauna mă va aştepta acolo. Cu timpul, însă, a dispărut, iar eu cred că poate fi văzută doar de copii (dacă o observați cumva, anunțați-mă). Cu toate acestea, am întâlnit o nouă ființă care mi-a făcut zilele mai bune și anume un cățel căruia i-am pus numele de „Monstrul” pentru că nu-l știam pe cel adevărat. Asta până într-o zi când am trecut pe acolo să-i dau un biscuit Oreo și să-l mângâi și am auzit o vecină strigându-l „Bălanul”. Acum l-am prezentat tuturor prietenilor mei și toată lumea îl mângâie prin gard când trece pe acolo .
În orice caz, strada Democrației e o stradă a coincidențelor și nu doar din cauza pisicii. Am filmat un videoclip pentru acest proiect în fața casei Monstrului și l-am trimis coordonatorilor. Întâmplător unul dintre coordonatori cunoștea persoana care locuiește acolo și aşa am aflat că e o descendentă a familiei care a cerut construirea ansamblului „Rugăciunea” de către Constantin Brâncuși din Cimitirul Dumbrava, ansamblu pe care urma să-l prezentăm puțin mai târziu în proiect. Pentru mine a fost o coincidență destul de uluitoare: să trec în fiecare zi pe acolo, să mă împrietenesc fix cu acel câine și să aibă legătură atât cu proiectul cât și cu renumitul Brâncuși? Greu de crezut.
Eu zic să mai întrebați lumea care locuiește prin zonă, că sigur mai aflați coincidențe ciudate.
Oricum, cam atât vă pot spune momentan despre această stradă și, deși aş vrea să vă povestesc mult mai multe, poate chiar să vă fac un scurt tur, nu-mi permite timpul. Vă las, însă, să o explorați singuri. (Atenție, nu vă speriați de câini!)