CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR - de Elena Duca
Clădirea mare din față e Casa de Cultură a Sindicatelor. Observaţi contrastul dintre vechea inscripţie și umbrelele cu „Regele Berii”. Ele sunt de la restaurantul „Casa Berarilor”, care a devenit în timp atracţia principală a locului. Acest lucru este destul de trist, pentru că aici, înăuntru, se ţineau concerte şi se puneau în scenă piese de teatru. Simt că acest lucru mă leagă de loc, pentru că iubesc arta, muzica e o pasiune nou descoperită de-ale mele şi visez la a o carieră în domeniul actoriei.
Casa de Cultură a fost construită în 1975 de o echipă condusă de arhitecții Constantin Frumuzache şi Maria Milita Sion. Acum nu mai are aceeaşi importanţă şi influenţă pe care obişnuia să o aibă, dar încă se ţin lansări de cărţi, piese de teatru şi concerte - mult mai rar. Dar de ce avea atâta influență? Acest tip de spațiu era considerat un reper important al oraşului în perioada comunistă, şi nu numai in Buzău. În România existau 52 de case de cultură în total. Pe lângă un loc de transmitere a artei şi a culturii era chiar centrul vieții sociale. Aceasta este partea bună şi ideea principală pe care se bazau oamenii din acele vremuri, chiar dacă şi cultura era un instrument de controlare a populației.
Puteţi ghici care mi se pare mie cea mai intresantă parte din acest peisaj? Nu, nu este elegantul şi subtilul afiş de acolo. Este mozaicul. Ce reprezintă? Eu văd femei dansând, văd măşti utilizate în diverse jocuri şi în teatru, dar, în special, văd un ştergar cu modele tradiționale româneşti, toate acestea sugerând polivalența casei (se desfăşurau activități artistice, bazate pe dans, muzică, teatru, etc.) şi naționalismul de tip comunist. Atât mozaicul, cât şi statuia lui Ion Andreescu, din față, au fost realizate in 1978. Ion Andreescu a fost un mare pictor, care a trăit o vreme şi în Buzău, predând la Colegiul Național “B.P. Hasdeu” de astăzi.
Dacă avansăm şi intrăm în clădirea propriu-zisă, dăm de un hol care conduce la mai multe săli şi aripi, una dintre uşi ducând chiar la restaurant. Puteți admira desenele şi fotografiile de pe pereți şi puteți constata că este un loc potrivit pentru a găsi linişte şi a medita.
Bibliografie:
Șușnea, Ana, Casa de Cultură a Sindicatelor - eseu de istoria artei (lucrare nepublicată, prezentată în cadrul UNARTE București în 2014).
http://www.caminulcultural.ro/ce-este-caminul-cultural.html
https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FPalace_of_Culture&h=VAQH7uMaz